Materialul de mai jos mi-a
parvenit pe mail. M-am gandit ca ar fi util sa mai stie si altii, asa ca il
redau mai jos integral.
“Autor:Miron Manega
În Munţii Khwaja Rawash, situaţi la nord de Kabul, dar şi în Koh Mir
Daoud, lânga Herat si Kharkiz, în provincia Khandahar, există cele mai mari
zăcăminte de uraniu din lume, la fel cum, în materie de wolfram, România deţine
supremaţia mondială.
Wolframul, un metal mai scump
decât aurul şi mult mai preţios, greu de găsit, este vital în industria
militară şi spaţială, aşa cum uraniul e vital în industria nucleară. AMERICA nu
are zăcăminte de uraniu, iar RUSIA nu dţine zăcăminte de wolfram. Fără aceste
două elemente, nu poate exista supremaţie militară.
Aşa cum, în Munţii Khwaja Rawash,
din Afganistan, există cele mai mari rezerve de uraniu din lume, wolframul se
găseşte în cantităţi INEPUIZABILE şi în starea cea mai pură (nemaifiind
necesare procedee industriale costisitoare de decantare a lui) doar în ROMÂNIA.
La ROŞIA MONTANĂ!
Zăcăminte de wolfram, neexplorate
niciodată, se găsesc însă, în cantităţi uriaşe, şi în munţii Retezat: zona Gugu-Sureanu,
axa care le uneşte trecând prin Vârful Peleaga, ca punct de reper; până în de
1989, toată această zonă era păzită cu străşnicie de către DEPARTAMENTUL ZERO
al Securităţii. Este exact zona în care s-a prăbuşit, la sfârşitul lunii iulie
2010 (posibil neîntâmplător!), elicopterul militar israelian cu şapte oameni la
bord (printre care şi un ofiţer român).
Cel care a detectat extrasenzorial,
aceste zăcăminte este cercetătorul român Vasile Rudan, coordonatorul
Departamentului Zero, fondat după 1968. În 2010, în cadrul unor cursuri
speciale, destinate profesioniştilor din serviciile secrete militare ale
României, Vasile Rudan a dezvăluit existenţa acestor zone. Partea a doua a
acestor cursuri n-a mai avut loc, pentru că Vasile Rudan a suferit un atac
cerebral, care i-a paralizat centrul vorbirii.
În aceeaşi zi în care profesorul
Rudan era găsit aproape mort în apartamentul său din Bucureşti (cu câteva zile
înainte, el dezvaluise unor apropiaţi din SRI şi DGIA că fusese de două ori
ameninţat cu moartea, de un rus pe nume FONAREFF, fost ofiţer KGB), generalul
David H. Petraeus, comandantul forţelor americane din Afganistan, avea aproape
aceeaşi soartă. Generalului american i se întîmpla asta deoarece, într-o
conferinţă de presă, scăpase un alt adevăr: motivul prezenţei NATO în
AFGANISTAN nu erau teroriştii, ci uriaşele zăcăminte de URANIU pur!
Aşadar, agitaţia şi graba de a
pune mâna pe minele de aur de la Roşia Montană are, de fapt, o miză mult mai
“consistentă”: rezervele uriaşe de WOLFRAM. Şi nu doar pe acestea. Mai există
aici argint, titaniu, seleniu, indiu, galiu, vanadiu, molibden, germaniu,
arseniu, nichel, cobalt. În toate discuţiile publice nu se vorbeşte decât
despre cele 300 de tone de aur şi cele 1.600 de tone de argint, deşi se ştie că
valoarea celorlalte metale rare de la Roșia Montană este de patru ori mai mare
decât cea a aurului și argintului. În contractul de concesiune secretizat se
spune că orice metal în plus recuperat intră în beneficiul celui care
exploatează zăcămîntul.
Un fost şef CIA spunea că, dacă
ştii cum şi cu ce să manipulezi atenţia cetăţeanului şi pui în stânga lui un
spectacol de circ, n-o să observe portavionul din dreapta. În cazul de faţă,
circul din stânga ar putea fi dezbaterea încrâncenată pe tema cianurilor, iar
portavionul din dreapta uriaşele rezerve de metale rare. În concluzie, este
foarte posibil ca scandalul cu cianurile de la Roşia Montană să fie doar
distragerea atenţiei de la wolfram, titaniu etc… Iar pe cale de consecinţă e
posibil ca Roşia Montană Gold Corporation să se dea “bătută” în privinţa
folosirii cianurii în exploatarea auriferă, în schimbul unei compensaţii
aparent minore, care va camufla marea lovitură. Adică îşi va adjudeca metalele
rare, în schimbul renunţării la cianuri, chiar dacă va trebui să scoată aurul
cu târnăcopul (cam exagerat spus, dar asta e ideea). Ar putea fi cea mai mare
“victorie” a ecologismului în România, spre satisfacţia opiniei publice, dar şi
cea mai mare cacealma economică, în care păgubaşul va fi fericit de propria
devalizare.”
No comment! Las pe fiecare sa
inteleaga ce vrea si ce poate si sa traga propriile concluzii.
Trimiteți un comentariu