Azi in Statele Unite este ziua
Recunostintei (Thanksgiving day) si tot azi e deadline-ul provocarii Campofrio.
Nu ma declar fan infocat al sarbatorilor importate de peste Ocean, insa, trebuie
sa recunosc ca as adopta aceasta sarbatoare fara nici o retinere. Ma uit in
jurul meu si vad multi oameni care uita sa multumeasca, sa fie recunoscatori
pentru ce au primit in viata lor, sub o forma sau alta. Avand o zi in care sa
celebreze asta, cred ca ne-ar face pe toti sa ne gandim la lucrurile care
conteaza, sa trecem de invelisul superficial al vietii de zi cu zi catre miezul
mai profund al fiinte noastre.
Cati oameni stiu ca exista
muschiul recunostintei care odata antrenat aduce beneficii nebanuite mai ales
in momentele cand pici in borcanul cu melancolie si incepi sa vezi totul in
negru? Antena-ti-l si va veti convinge. Vorbesc din experienta.
Citeam zilele trecute intr-o
revista despre Ziua Internationala a Bunavointei – 13 noiembrie. Habar nu aveam
ca exista asa ceva. Si ma gandeam oare cata lume stia ca exista asa o zi? Oara
cata lume mai cunoaste intelesul cuvantului bunavointa? Oare cata lume il
practica in viata de zi cu zi? Uite asta ar fi un subiect de studiu pentru
celebrii “cercetatori britanici” sau de ce nu, chiar si pentru ai nostrii, insa
ma indoiesc ca i-ar finanta cineva pentru asta.
Care este legatura dintre
lucrurile astea 2? Pur si simplu ne fac viata mai frumoasa si mai buna.
Salut initiativa celor de la WorldVision Romania care au gandit si pus in practica aceasta campanile minunata –
Donator de viitor (sloganul este foarte inspirit si mi-a placut mult!). Poti
sustine un copil din Judetul Dolj sa mearga la scoala si sa aiba o viata mai
buna devenind mai tarziu un adult mai bun. Sper sa fie cat mai multe astfel de
initiative si cat mai multi oameni implicati care sa schimbe ceva in bine.
Iar Campania Campofrio vine in
completarea acesteia. Desi sloganul campaniei mi s-a parut intr-o prima faza
putin impunator, ca si cum iti ordona cineva sa faci asta, dupa ce am citit mai
multe am inteles ca esti invitat sa cumperi produse Campofrio, iar pentru
fiecare produs cumparat, compania va dona cate un senvis copiilor din Dolj,
pastoriti de World Vision Romania, beneficiarii campaniei mai sus mentionate. In
acest fel, Campofrio si-a propus sa doneze cel putin 8000 de sandvisuri
copiilor defavorizati din comunitatile doljene.
Insa dincolo de aspectele
mercantile aparente (parca si aud vocile carcotasilor zicand “Pai da! Au facut campanile
ca sa-si vand produsele si sa-si creasca notorietatea. Marketing pur si nimic
mai mult!”), mai exista si anumite actiuni care se fac in numele conceptului de
reponsabilitate sociala. Una peste alta, dincolo de aceste aspecte, consider ca este bine ca astfel de campanii exista pentru
simplul fapt ca niste copii sunt ajutati sa devina niste oameni mai buni,
mentalitatile au ocazia sa se mai schimbe nitel si per ansamblu e vorba de
crearea unei lumi mai bune.
Insa, parerea mea este ca nu
trebuie doar companiile sa aibe astfel de initiative ci putem si noi, fiecare,
la nivel individual. Caci mai multe picaturi formeaza un ocean J
Ia sa vedem ce lucruri bune, care
nu implica eforturi sau costuri mari, am putea face azi, de Ziua Recunostintei?
- Sa zimbim. Chiar nu costa nimic dar e molipsitor. Eu am incept deja JSa tinem usa de la bloc, de la magazine sau de la sediul firmei, persoanelor care vin in urma noastra,
- Sa ne ajutam vecinii daca au de carat ceva (care nu se rupe spatele evident!),
- Sa dam o mana de ajutor unor doamne cu sacose in maini sau cu caruciorul copilului,
- Sa luam o floare sotiei,
- Sa gatim ceva bun sotului sau copiilor,
- Sa ne ajutam colegii, daca ne sta in putere,
- Sa fim in general mai draguti, mai amabili si mai ingaduitori cu cei din jur.
Si lista o poate continua si
aplica fiecare in parte. Succes!
Un articol foarte minunat! Madalina mie im i place sa fac bine....Am fost toata viata o mare - fraiera....dar mie sufletul plin de bucurie daca creodata macar - o data...am reusit sa fac un gest - util - pentru cineva....imi sunt ochii plini de lacrimi cind imi amintesc clipe grele si dureroase din viata mea personala in care am fost - a 2-a ....ca sa ii fie mai bine celui de linga mine...Imi place sa deschid eu usa chiar vecinilor - barbati care stau cu tigara in gura si isi cauta cheia de intrare in bloc pentru ca ma bucur ca le pot fi de ajutor....ca inca pot sa gasesc cheia...ca inca ma misc mai repede...imi place sa impartasesc ceea ce aflu....Recunostinta - celor care stiu ca exist si eu....
O marturisire personala emotionanta. Nu stiu de ce te-ai gandit ca nu o sa-mi placa.