In cadrul vizitei in Hunedoara
tot grupul de bloggeri a fost cazat la Vila Flamingo, situata pe Bulevardul
Dacia nr. 28, chiar la intrarea in oras, in spatele benzinariei Rompetrol.
Chiar daca pensiunea este aproape
de drumul principal, ferestrele camerelor dau spre curtea din spate, un spatiu
plin de verdeata in care singurul “deranj” este concertul nocturn al
broscutelor din micul iaz amenajat acolo.
Poza asta am luat-o de la Crist pt ca mi-am dat sema abia azi ca tocmai fatada n-o pozasem :) |
Insa daca esti rupt de oboseala,
nu mai auzi nici musca. Asa ca doza de liniste, verdeata si relaxare, precum si
privelistea sunt asigurate. Tot in spate, se poate face un gratar strasnic
pentru ca exista toate dotarile necesare. Proprietarii au amenajat curtea
foarte dragut si primitor, avand chiar si o mica livada.
Au si vreo 4 catei (de toate
marimile J)
care par fiorosi dar odata ce te-ai imprietenit cu ei, vor doar sa se joace. Nu
va speriati, nu musca.
Este o afacere de familie iar
patronii si intreg personalul au grija ca fiecare musafir sa se simta bine.
Sunt niste oameni foarte de treaba si ospitalieri. Asa ca te simti ca acasa.
Omleta de la micul dejun este foarte buna, servirea asisderea.
Pensiunea are mai multe nivele,
spatiu de primire si de servit masa sau de socializare. Exista wifi peste tot
caci pentru niste bloggeri ca noi, acest aspect era vital.
Asta cu preturile maximale nu am inteles-o dar nici nu am aprofundat subiectul |
Pensiunea are conditii decente,
este curat si are cam tot confortul. Mobila e in buna stare, patul e bun si
toate lucrurile functioneaza.
Totusi trebuie sa remarc si niste
minusuri. Eu am stat in camera 3 si din pacate nu era decat o singura priza in
coltul camerei, in spatele comodei pentru televizor. E destul de greu
accesibila si daca ai mai multe gadgeturi, trebuie sa faci cu schimbul. Si era
o singura patura in conditiile in care a fost vorba de o camera dubla, cu 2
paturi lipite. Noroc a fost ca colega de camera nu era friguroasa ca mine. Asa
ca ne-am descurcat.
Iar la baie alta distractie. Era
destul de ingusta, asa incat ca sa stai pe wc fara sa te asezi, nu prea poti sa
stai normal ca dai cu capul in perete, ci trebuie sa stai intr-o parte. A fost
tare amuzant.
Insa am inteles ca acest neajuns
nu era si la celelalte camere.
Trecand peste micile
imperfectiuni, in final pot spune ca cu totii ne-am simtit bine la Vila
Flamingo si am plecat cu amintiri placute. O sa-mi fie dor de pufosenia aia
mica alba, care statea asa cuminte sa fie alintata. J
Trimiteți un comentariu